De ani de zile se tot vorbeşte despre faptul că munca peste orarul stabilit îţi poate afecta serios sănătatea. Conform unui studiu recent publicat pe www.health.com, cei care lucrează mai mult de 10 ore pe zi sunt cu 60% mai predispuşi să aibe o afecţiune a inimii sau chiar un infarct faţă de cei care respectă cu sfinţenie cele 7-8 ore de muncă pe zi.
Cercetătorii au pornit de la ipoteza conform căreia timpul petrecut muncind nu-ţi permite să te relaxezi şi să te preocupi de tine însuţi. Acest timp personal care dispare se traduce în timp prin lipsa de interes faţă de tot ce-ţi place şi duce treptat la o inerţie job-acasă care poate fi dăunătoare. Astfel, studiul arată că inima se poate îmbolnăvi chiar dacă nu te simţi stresat în mod deosebit.
Dr. Marianna Virtanen, MD la Institutul de Sănătate Ocupaţională Finnish din Londra spune : « Balanţa între muncă şi timpul personal este foarte importantă. Dacă lucrezi mult peste program eşti expus unui stres mai mare şi timpul rămas nu-ţi mai ajunge pentru a avea grija de tine aşa cum trebuie. » Doctorii de medicina muncii ar trebui să adauge pe lista de riscuri profesionale orele suplimentare petrecute la muncă.
Dr. Virtanen împreună cu o echipă de cercetători au urmărit un grup de subiecţi de 6.000 persoane, fără un istoric cardiac special, timp de 11 ani. Participanţii au fost extraşi dintr-un studiu mai amplu, Whitehall II care a început în 1985. In timpul acestui studiu un număr de 369 de persoane au suferit atacuri de inimă (unii dintre ei chiar au murit) sau au fost diagnosticaţi cu boli severe de inimă după ce au reclamat dureri persistente în piept. In comparaţie cu cei care lucrau 7 ore pe zi, cei care aveau o normă de 10-12 ore pe zi aveau un risc cu 56 procente mai mare să facă o boală de inimă, un atac de cord sau chiar să moară de inimă.
Pentru a puncta mai bine efectul orelor de muncă suplimentare asupra sănătăţii, Dr. Virtanen a analizat în studiul ei o serie de factori relevanţi pentru starea de sănătăte: tensiunea arterială, nivelul colesterolului, dieta, exerciţiile fizice şi atributul de fumător sau nefumător a subiecţilor. La aceşti factori au adăugat şi un factor socio-economic important, şi anume nivelul salariului, având în vedere ca statutul social are legătură cu bolile de inimă.
Intr-o anumită măsură cei care lucrau peste program erau mai sănătoşi decât cei care alocau muncii doar 7 ore pe zi. Probabilitatea ca ei să bea peste măsură sau să fumeze în exces era destul de mică şi practicau mai multe exerciţii. Pe de altă parte, ei aveau tendinţa să doarmă mai puţin şi raportau un stres mai mare, având multe taskuri şi puţin control asupra muncii lor. De asemenea, alimentaţia era dezechilibrată şi mulţi dintre subiecţi au raportat probleme nutriţionale. Un procent însemnat era mai predispus să manifeste tipul de personalitate A, adică să prezinte agresivitate, iritabilitate şi o dorinţă cronică de a realiza cât mai mult în cât mai puţin timp.
Peter Kaufmann, Ph.D, cercetator la Institutul Naţional de Inimă, Plămâni şi Sânge din Washington, D.C. spune: « Te aştepţi ca oamenii mai agitaţi şi mai nerăbdători să muncească mai mult pentru a duce lucrurile la bun sfârşit », spune Kaufmann. « Dar acest stil de viaţă pe care îl au la birou e posibil să fie acelaşi şi în mediul familial sau cu prietenii. E posibil ca ei să aibe obiceiuri de muncă şi de viaţă dezordonate. Şi astfel, folosesc orele de muncă suplimentare ca pe o evadare din faţa nereuşitei sociale. »
Deşi studiul prezintă anumite limite vizavi de variabilele măsurate, concluzia principală este aceea că privarea de somn, ritmul alert de muncă, alimentaţia deficitară in vitamine fructe şi legume proaspete, au o influenţă negativă asupra activităţii inimii.