Conceptul “well-being” sau “stare de bine” îmbină două elemente vitale: “feeling good” “te simţi bine” şi “functioning well” “funcţionezi bine”. Sentimente ca fericirea, mulţumirea de sine, bucuria, curiozitatea şi angajamentul sunt caracteristice persoanelor care trăiesc experienţe pozitive în viața lor. La fel de important pentru a-şi asigura “starea de bine” este modul în care funcţionezi în lume, modul în care te relaţionezi, deţinerea controlului asupra propriei vieţi şi definirea unui scop.

Centrul pentru “starea de bine” NEF (The New Economics Foundation), UK recomandă următoarele cinci acţiuni care, dacă vor fi incluse în sumarul activităţilor zilnice, te vor duce mai aproape de “a te simţi bine”.

Construieşte conexiuni!
Cu oamenii din jurul tău. Cu familia, prietenii, colegii şi vecinii. Gândeşte-te la ei ca la piesele de rezistenţă ale vieţii tale şi investeşte timp în dezvoltarea relaţiei voastre. Construind aceste conexiuni vei beneficia de sprijin și bogăţie sentimentală, te vei simţi viu în fiecare clipă a vieţii tale, vei fi tu reînnoit.

Fii activ!
Aleargă sau plimbă-te. Ieși afară. Pedalează. Joacă-te. Grădinărește. Dansează. Exercițiile fizice te vor face să te simți mai bine. Dar cel mai important, gândește-te ce-ți place să faci, descoperă-ți acea activitate care iți place ție și numai ție și care se potrivește cu tine, cu forma ta fizică și psihică.

Simte mediul înconjurător!
Fii curios. Bucură-te de frumosul din jurul tău. Remarcă ineditul. Observă schimbarea anotimpurilor, culorile acestora, mirosurile și temperatura. Bucură-te de fiecare moment. Chiar dacă mergi către birou, servești prânzul sau vorbești cu prietenii, bucură-te de fiecare situație. Fii conștient de zumzetul sentimentelor tale, ascultă-te. Reflectează asupra experiențelor tale, te va ajuta să știi ce contează și ce nu.

Învață!
Încearcă ceva nou. Redescoperă-ți vechile pasiuni. Înscrie-te la cursul acela…Asumă-ți altfel de responsabilități. Decorează un vas. Învață să cânți la un instrument sau cum să-ți gătești mâncarea preferată. Stabilește-ți o provocare ludică. Învățând lucruri noi, încrederea în tine îţi va crește și te vei și distra.

Dăruiește-te!
Fă ceva frumos pentru un prieten sau chiar pentru un străin. Mulțumește cuiva. Zâmbește. Oferă-te voluntar. Fă-ţi cont pe Facebook sau alătură-te unui grup. Privește în jurul tău dar și în interiorul tău. Văzându-te pe tine însuți și fericirea pe care o simţi fiind conectat cu ceilalţi îţi poate aduce satisfacţii incredibile.

La sfărșit de an, planifică-ți unul nou!

* Traducere și adaptare după: http://www.stayinghealthyatwork.co.uk/what-can-I-do/mental-wellbeing.aspx

Cercetătorii au pornit de la ipoteza conform căreia timpul petrecut muncind nu-ţi permite să te relaxezi şi să te preocupi de tine însuţi. Acest timp personal care dispare se traduce în timp prin lipsa de interes faţă de tot ce-ţi place şi duce treptat la o inerţie job-acasă care poate fi dăunătoare. Astfel, studiul arată că inima se poate îmbolnăvi chiar dacă nu te simţi stresat în mod deosebit.

Dr. Marianna Virtanen, MD la Institutul de Sănătate Ocupaţională Finnish din Londra spune : « Balanţa între muncă şi timpul personal este foarte importantă. Dacă lucrezi mult peste program eşti expus unui stres mai mare şi timpul rămas nu-ţi mai ajunge pentru a avea grija de tine aşa cum trebuie. » Doctorii de medicina muncii ar trebui să adauge pe lista de riscuri profesionale orele suplimentare petrecute la muncă.

Dr. Virtanen împreună cu o echipă de cercetători au urmărit un grup de subiecţi de 6.000 persoane, fără un istoric cardiac special, timp de 11 ani. Participanţii au fost extraşi dintr-un studiu mai amplu, Whitehall II care a început în 1985. In timpul acestui studiu un număr de 369 de persoane au suferit atacuri de inimă (unii dintre ei chiar au murit) sau au fost diagnosticaţi cu boli severe de inimă după ce au reclamat dureri persistente în piept. In comparaţie cu cei care lucrau 7 ore pe zi, cei care aveau o normă de 10-12 ore pe zi aveau un risc cu 56 procente mai mare să facă o boală de inimă, un atac de cord sau chiar să moară de inimă.

Pentru a puncta mai bine efectul orelor de muncă suplimentare asupra sănătăţii, Dr. Virtanen a analizat în studiul ei o serie de factori relevanţi pentru starea de sănătăte: tensiunea arterială, nivelul colesterolului, dieta, exerciţiile fizice şi atributul de fumător sau nefumător a subiecţilor. La aceşti factori au adăugat şi un factor socio-economic important, şi anume nivelul salariului, având în vedere ca statutul social are legătură cu bolile de inimă.

Intr-o anumită măsură cei care lucrau peste program erau mai sănătoşi decât cei care alocau muncii doar 7 ore pe zi. Probabilitatea ca ei să bea peste măsură sau să fumeze în exces era destul de mică şi practicau mai multe exerciţii. Pe de altă parte, ei aveau tendinţa să doarmă mai puţin şi raportau un stres mai mare, având multe taskuri şi puţin control asupra muncii lor. De asemenea, alimentaţia era dezechilibrată şi mulţi dintre subiecţi au raportat probleme nutriţionale. Un procent însemnat era mai predispus să manifeste tipul de personalitate A, adică să prezinte agresivitate, iritabilitate şi o dorinţă cronică de a realiza cât mai mult în cât mai puţin timp.

Peter Kaufmann, Ph.D, cercetator la Institutul Naţional de Inimă, Plămâni şi Sânge din Washington, D.C. spune: « Te aştepţi ca oamenii mai agitaţi şi mai nerăbdători să muncească mai mult pentru a duce lucrurile la bun sfârşit », spune Kaufmann. « Dar acest stil de viaţă pe care îl au la birou e posibil să fie acelaşi şi în mediul familial sau cu prietenii. E posibil ca ei să aibe obiceiuri de muncă şi de viaţă dezordonate. Şi astfel, folosesc orele de muncă suplimentare ca pe o evadare din faţa nereuşitei sociale. »

Deşi studiul prezintă anumite limite vizavi de variabilele măsurate, concluzia principală este aceea că privarea de somn, ritmul alert de muncă, alimentaţia deficitară in vitamine fructe şi legume proaspete, au o influenţă negativă asupra activităţii inimii.

E greu de găsit timp pentru mişcare atunci când ai mult de lucru la birou şi timpul personal rămas este foarte scurt. Cu toate acestea sunt câteva modalităţi de a face fitness cât eşti la birou.

Parchează departe de birou. Cel mai bun scenariu ar fi chiar să mergi pe bicicletă la birou. Dar dacă ţi se pare prea complicat având în vedere traficul şi faptul că trebuie să te schimbi când ajungi la birou, poţi totuşi să încerci câteva exerciţii. Chiar dacă mergi cu maşina la birou, parchează mai departe şi mergi pe jos până la birou. Arzi din calorii şi înainte şi după muncă prin mersul pe jos.

Evită liftul. Scările sunt o modalitate fantastică de a te pune în mişcare şi de a te face să arzi din calorii. De asemena, când faci o pauză, poţi să urci 1-2 etaje pentru a-ţi regăsi tonusul.

Fă-ţi un program foarte scurt de mini exerciţii. Planifică-ţi câteva exerciţii pentru fiecare moment important al zilei : dimineaţa faci 10 abdomene, după prânz 10 genoflexiuni şi seara 5 flotări. Aceste exerciţii îţi vor pune sângele în mişcare, te vor face să iei pauze utile şi reconfortante şi te vor ajuta să te focusezi mai bine pe activitatea de la birou.

Foloseşte mobila pentru a face exerciţii. Poţi să faci câteva exerciţii în timp ce stai la birou. Ridică-ţi picioarele până ce formează un unghi de 90 grade cu corpul şi ţine-le timp de 5 s. Creşte această durată progresiv până ajungi la 30 s şi execută 3 seturi de astfel de exerciţii pe parcursul zilei.

Stai drept când lucrezi. Poate părea de necrezut, dar postura corectă, dreaptă ajută mult la menţinerea fizică a corpului. Poziţia delasată formează deprinderi proaste şi un stil de viaţă inactiv. Postura corectă îţi stimulează muşchii abdominali şi cei ai spatelui, întărindu-i uşor şi stimulând o circulaţie sanguină mai bună. Acest fapt îţi permite să ai un tonus mai bun, mai multă energie pentru muncă şi chiar pentru a mai merge la sală după birou.

Adu-ţi la birou 2 greutăţi mici şi un echipament minim pentru exerciţii. Inchide uşa la birou şi fă câteva ridicări de greutăţi în timp ce faci o pauză. Lucrezi într-un open-space şi ţi-e ruşine să începi să faci tracţiuni de faţă cu colegii tăi ? Ia-ţi o minge de cauciuc şi exersează când vrei să te relaxezi. Iţi întăreşte musculatura, îmbunătăţeşte « prinderea » şi te relaxează.

Aceste exerciţii reprezintă un efort minim şi contribuie la menţinerea şi întărirea sănătăţii tale.

Daţi-mi, vă rog, brocoli-ul !
Ştim că pentru a avea oase puternice e nevoie de Calciu. Cercetătorii japonezi au identificat o altă vitamină responsabilă pentru întărirea oaselor : vitamina K. Ei cred că această vitamină, care se găseşte în broccoli, spanac şi alte legume de culoare verde-închis, ajută Calciu să se fixeze în oase, contribuind la creşterea densităţii osoase. Cu cât oasele sunt mai puternice, cu atât tot corpul este mai puternic, iar şansele ca durerile de spate să apară sunt foarte mici.

Uşurează-ţi povara !
Dacă geanta sau valiza de serviciu cântăreşte mai mult de 10% din greutatea corpului tău, atunci este prea grea. Cel mai important este  s-o porţi corect. Cea mai bună curea de susţinere este o curea lată, cu o bandă lată care se poziţionează pe piept şi pe umăr, asemeni genţii poştaşului. Poziţia genţii pe fiecare umăr nu trebuie să fie menţinută mai mult de 20 de minute.

Dormi corect!
Un pat mai tare nu e întotdeauna ce ai nevoie pentru spatele tău. Un studiu publicat în revista Spine a arătat că cei care dorm pe saltele mai moi nu au atât de multe dureri de spate comparativ cu cei care dorm pe paturi mai tari.
Perne? Capul trebuie să fie ridicat atât cât să se alinieze coloana vertebrală. Cum îţi dai seama dacă aceasta este dreaptă? Dacă dormi pe spate, bărbia nu trebuie să preseze pieptul. Dacă dormi pe o parte, bărbia nu trebuie să fie orientată spre umăr.

Incordează muşchii abdominali
Muşchii abdominali puternici te ajută să eviţi durerile de spate. Practică zilnic câteva abdomene şi vei simţi imediat diferenţa: întinde-te pe spate cu genunchii îndoiţi şi tălpile pe podea şi ridică-ţi corpul la 45 grade spre genunchi. Menţine câteva secunde poziţia şi apoi întinde-te la loc. Muşchii abdominali se vor contracta şi treptat, se vor întări.

Obiectivul final: O bună postură
Statul la un birou timp de 8 sau chiar 10 ore pe zi poate cauza multe daune spatelui. Asigură-te că postura pe scaun e corectă: spatele trebuie să fie drept, contra spătarului (foloseşte o pernă lombară, dacă scaunul nu permite acest lucru), şi tine ambele picioare cu tălpile pe podea.

Numărul accidentărilor fizice a scăzut cu cel puţin 10% din cele 20 de procente în anii ’50, conform unui studiu al cercetătorilor din mediul economic şi social, publicat de Urban Insitute. Acesta spune că numărul joburilor care necesită efort fizic susţinut s-a înjumătăţit, astfel încât Americanii sunt mai expuşi la probleme de sănătate legate de munca sedentară de birou.

Există 6 tipuri de afecţiuni legate de munca la birou care pot fi prevenite.

Sindromul de tunel Carpian

Problema: Scrisul la calculator sau mişcarea mousului, fără alte mişcări alternative pot cauza dureri la nivelul degetelor şi a mâinii. Orice mişcare care se repetă poate provoca leziuni sau dureri, spune Dr. T. Randall Eldridge, Chiropractor în Denver. Dar acest sindrom nu înseamnă doar durere sau disconfort provocat de scrierea la calculator. Este o durere înţepătoare, ca o amorţire, o mâncărime sau chiar o durere ascuţită care apare când nervul median care traversează antebraţul este încarcerat între ligamentele umflate şi oasele încheieturii.

Prevenire: Inainte de a trata acest sindrom cu acupunctură, medicamente sau chiar operaţie, e foarte important să începi să-ţi întinzi degetele din când în când şi să faci câteva exerciţii de streching pentru a slăbi tensiunea din încheietură. Şi contrar a ceea ce mulţi cred, încheieturile mâinilor n-ar trebui să se “odihnească” pe mouse-pad. Ele ar trebui folosite ca un “ghid” pentru cât de sus sau de jos ar trebui să fie plasate încheieturile, spune doctorul de medicina muncii Marji Hajic.

Durere de spate

Problema : Statul pe scaun la calculator, având o postură defectuoasă, poate fi devastatoare pentru corp în timp, mai ales dacă exerciţiile fizice regulate lipsesc. Durerile de spate se pare că reprezintă una din cauzele majore ale absenteismului de la muncă, conform Societăţii de Gerontologie a Universităţii din Georgetown.

Postura deficitară la birou este chiar mai gravă decât postura în picioare, cu umerii căzuţi. Statul în picioare drepţi, dar cu spatele foarte curbat poate fi o cauză serioasă a durerii de spate.

Prevenire: Pe lângă conştientizarea posturii în timp ce lucrezi la birou, practicarea de exerciţii regulate cu întărirea muşchilor abdominali reduc semnificativ durerea de spate şi scad presiunea la nivelul lombar.

Purtarea unui portofel mare în buzunarul din spate al pantalonilor este de asemenea un lucru rău. Statul pe o denivelare pune o presiune mare pe nervul sciatic, care provoacă o durere ascuţită în spate.

Probleme ale articulaţiilor

Problema: Corpul uman este construit pentru mişcare, iar o postură fixă, imobilă pentru mult timp produce tensiune în articulaţii. Statul la birou scurtează şi contractează muschii şoldului, muşchi responsabili pentru mişcarea picioarelor. Aceşti muşchi ai şoldului contractaţi mult timp contribuie la durerea de spate şi tot ei sunt responsabili de presiunea simţită la nivelul bazinului, afirmă Yoga Journal.

Prevenire: Pe lângă ridicarea de pe scaun la intervale regulate şi practicarea unor mişcări simple de întindere, specialiştii de la Clinica Mayo recomandă o serie de mişcări de streching care pot ajuta la relaxarea muşchilor şoldurilor.

Oboseala ochilor

Problema: Cei care lucrează timp îndelungat în faţa unui monitor pot raporta că privirea li se înceţoşează şi îşi simt ochii mai sensibili. Aceste simptome (precum şi cele ale ochilor umezi sau prea uscaţi, dureri de cap sau gât inflamat) ar putea fi indicii ale oboselii ochilor, spun cei de la Clinica Mayo.

Prevenire: Pentru a preveni oboseala ochilor la calculator, creşte dimensiunea fontului, astfel încât să nu fie nevoie sa te încrunţi, sugerează Microsoft (deşi fontul de pe această pagină informativă ar putea provoca cititorii să facă exact acest lucru). Poţi, de asemenea, să-ti odihneşti ochii uitându-te în altă parte la un interval de 10 minute, mai ales pe fereastră, reducând astfel contactul permanent cu ecranul strălucitor al calculatorului, sugerează cei la Clinica Mayo.

Bacteriile

Problema: In termen de bacterii, biroul la care lucrăm are de 400 de ori mai multe bacterii decât propria noastră toaletă, afirmă Dr. Charles Gerba, microbiologist la Universitatea din Arizona. «Oamenii transformă birourile lor în adevărate cafeterii pentru bacterii, pentru că mănâncă la birou, dar niciodată nu îl curăţă. Telefonul este cel mai murdar, biroul este următorul, apoi mouse-ul şi ultimul e computerul, în ordinea gradului de murdărie».

Dar problemele legate de bacteriile de pe birou pot fi mult mai mari decât afirmă Gerba. Firmiturile şi alte resturi de mâncare se păstrează între butoanele tastaturii şi atrag alţi germeni nedoriţi. De asemenea, alimenele care zac mult timp pe birou până sunt mâncate reprezintă un factor de risc pentru siguranţa alimentară, mai ales că multe dintre ele necesită refrigerare.

Prevenire: Daca ai obiceiul de a mânca prânzul la birou, asigură-te că ai soluţie antibacteriană şi serveţele umede antibacteriene pentru a şterge suprafaţa biroului. Folosirea soluţiilor antibacteriene te poate proteja şi de germenii din aer împrăştiaţi de colegii bolnavi, purtători de microbi.

Dacă biroul are o chicinetă prevăzută cu chiuvetă, e recomandat ca în locul prosoapelor de bucătărie să se folosească prosoape de hârtie, pentru a împiedica transmiterea germenilor, sugerează cei de la Asociaţia Americană a Dieteticienilor. Aceştia merg şi mai departe şi recomandă ca cei care iau masa la birou să aibe la ei un termometru pentru mâncare şi unul pentru carne.

Situaţiile stresante

Problema: Stresul poate reprezenta o problemă la locul de muncă atunci când consumul psihic al activităţile de zi cu zi este mare şi intens. Dacă munca ta este predominant muncă de birou, eşti mai predispus să ai izbucniri legate de stres.

Potrivit Reuters, aproximativ o şesime din lucrători a declarat că furia la locul de muncă a dus la pagube materiale, şi între 2% -3% dintre lucrători recunosc că au împins, pălmuit sau lovit pe cineva la locul de muncă. “Dintre aproximativ 100 de milioane de oameni activi pe piaţa de muncă în SUA, 3 milioane de persoane au încercat acte şi gesturi de furie,” raportează Reuters.

În plus, aproximativ 22% din muncitorii americani spun că au avut accese puternice de plâns din cauza stresului la locul de muncă şi 9% spun că stresul i-a condus la situaţii violente în plan fizic, spune RJC Associates, o firmă de dezvoltare a carierei.

Prevenire: Stresul poate fi combătut prin tehnici de respiraţie şi de relaxare, prin pauze la fiecare 50 de minute si prin mici ieşiri din birou, de preferat în afara acestuia. Există însă şi conflicte care solicită medierea de către o terţă parte, imparţială si atunci e nevoie de cererea unui astfel de ajutor.

Jocurile video au fost sugerate ca metodă de relaxare împotriva stresului la locul de muncă, potrivit CareerBuilder.com. Acestea trebuie “utilizate” cu măsură şi doar atât cât produc relaxare şi destindere.

In condiţiile unei economii blocate în recesiune, oamenii au mai multe motive să se simtă deprimaţi, iar faţă de anul trecut au mai puţini bani să se trateze.

Costul medicaţiei şi a unei psihoterapii aduce costuri suplimentare, chiar şi atunci când ai o asigurare medicală. In SUA mai bine de 46 milioane oameni nu au o astfel de asigurare.

Pe lângă clasicele metode de a lua antidepresive şi de a merge la psihoterapie, sunt multe modalităţi prin care te poţi ajuta tu însuţi pentru a te simţi mai bine…şi fără costuri suplimentare.

Nu te învinovăţi!

Cel mai simplu, mai ieftin şi mai important lucru pe care îl poţi face este să nu te învinovăţeşti. Eticheta de deprimat, împreună cu sentimentele de vinovaţie şi inadecvare pot sta în calea refacerii psihice. Managementul simptomelor depresive necesită o abordare practică, proactivă şi multă răbdare.

“Trebuie să întelegi şi să accepţi că depresia este o boală ca oricare alta, cum ar fi boala de inimă, diabetul sau cancerul,” spune Richard Raskin, PhD, psiholog clinician în New York. “Nu poţi s-o depăşeşti făcând un efort în plus sau ajustându-ţi atitudinea. E nevoie de acceptare, înţelegere a bolii, atenţie direcţionată către ea şi nu are nici un sens să te blamezi pentru existenţa ei”.

Vorbeşte despre ea!

Nu e uşor să accepţi şi să afirmi că suferi de depresie. Dar e mult mai reconfortant să povesteşti oamenilor despre ea, decât să faci din asta un secret.

“Nu toată lumea va putea însă să fie înţelegătoare şi să-ţi acorde sprijin”, spune Raskin. “Dacă îţi rupi mâna sau ai o durere de spate sau o durere de cap, oricine îţi poate spune ce să faci pentru că fiecare a trecut prin aşa ceva. Dar nu acelaşi lucru se întâmplă când vorbim de afecţiuni psihice”.

Dar chiar dacă cei din jur nu pot înţelege în totalitate prin ce treci, prietenii, familia ş colegii îţi pot oferi un sprijin emoţional important, îţi pot oferi sugestii de tratament şi pot fi adevarate surse de inspiraţie şi de suport emoţional în momente grele „Nu te izola,” spune Raskin. E foarte important să rămâi lângă toţi cei pe care îi simţi aproape, chiar dacă de multe ori îţi este foarte greu. Forţează-te să ieşi din casă şi să vorbeşti cu ei, socializează, chiar dacă simţi că e un efort mare. Merita”.

Practică un sport sau exerciţii fizice regulate!

Este poate ultimul lucru la care te gândeşti când ai o depresie, dar jogging-ul sau fitness-ul chiar pot face minuni, te pot face să te simţi mult mai bine.

30 de minute de exerciţii fizice în fiecare zi îmbunătăţesc starea de bine. Intr-un studiu, pacienţii care alergau pe bandă sau pedalau pe bicicleta timp de 12 săptămâni au simţit reducerea simptomelor depresive cu până la 50%. Serotonina secretată în timpul exerciţiilor, împreună cu adrenalina alungă gândurile negative şi aduc zâmbetul. Exerciţiile au şi efecte pe termen scurt. O sesiune de sport de 2h poate să îmbunătăţească starea de spirit cu până la 12h.

Amână deciziile majore!

Depresia poate afecta capacitatea de judecată şi percepţiile, aşa că e mai înţelept să amâni deciziile majore privind relaţia de cuplu sau cariera până când te vei simţi mai bine.

“Unul dintre simptomele depresiei este viziunea negativă asupra oricărui lucru care ţi se întâmplă în viaţă la un moment dat,” spune Raskin. “Acesta alterează capacitatea de judecată asupra oricărui lucru şi fără ca tu să-ţi dai seama. Aşadar, atât cât e posibil, amână deciziile importante”.

Şi dacă totuşi este imperios să iei o decizie, nu fii impulsiv. Inainte de a o face, sugerează Raskin, consultă-te cu oamenii în a căror opinie şi judecată ai încredere, cum ar fi terapeutul, familia sau prietenii.

Ai grijă de sănătatea ta!

Daca suferi de depresie, există tendinţa de a nu te mai ocupa de sănătatea ta. Acest gest însă poate accentua simptomele depresive.

Relaţia dintre depresie şi starea de sănătate (cum ar fi diabetul sau bolile de inimă) este foarte strânsă. Cercetările arată că depresia poate accentua anumite simptome ale bolilor existente, iar acestea la rândul lor pot întreţine depresia. Cei care au diabet şi au avut complicaţii la un moment dat sunt mai predispuşi la depresie, iar cei care suferă de o boală de inimă pot avea depresie, mai ales dacă au suferit şi un atac de cord.

Menţine o rutină zilnică strictă!

Stabilirea şi menţinerea cât mai strictă a unei rutine zilnice reprezintă aspecte deosebit de importante pentru cei care luptă cu depresia.

“Indiferent ce activităţi întreprinzi, încearcă să le faci la aproximativ aceeaşi oră din zi,” spune Raskin. “Rutina – joggingul, mersul la cumparaturi, spălatul vaselor – te ajută să eviţi sindromul statului în pijama de dimineaţa până seara, sindrom care nu face decât să înrăutăţească lucrurile. O rutină zilnică îţi demonstrează că dacă poţi trece peste zi făcând diverse activităţi, esti capabil şi de însănătoşire.”

Mănâncă sănătos!

Mâncarea îţi afectează nu numai corpul, ci şi creierul, aşa că dacă te simţi deprimat e necesar să mănânci sănătos, echilibrat, să ai un regim alimentar bogat în fibre, fructe, legume şi proteine.

Nici un aliment nu poate alunga depresia în proporţie de 100%, dar există alimente care îţi pot modula pozitiv starea de spirit. Spre exemplu, carbohidraţii şi alimentele care conţin vitamina D cresc rapid nivelul de serotonină, un neurotransmiţător responsabil de buna dispoziţie (Prozacul este un medicament recomandat pentru creşterea nivelului acestuia). Serotonina este prezentă în diverse alimente (paste, legume, cartofi, cereale)

Evită drogurile şi alcoolul!

Cu toate că e tentant ca în astfel de perioade să consumi alcool sau să iei droguri, evită-le.

Folosirea şi abuzul unor astfel de substanţe pot provoca daune foarte mari mai ales celor care suferă de depresie. Aceştia au tendinţa de a se refugia în consumul de droguri şi de alcool, pentru a se elibera de depresie, dar pe termen lung aceasta este o strategie foarte dăunătoare, pentru că accentuează simptomele depresiei.

Consumul de alcool şi de droguri afectează chimia creierului şi poate cauza probleme în relatiile sociale, de cuplu, în activitatea de zi cu zi sau în alte aspecte ale vieţii. Pot fi foarte periculoase în combinaţie cu anumite medicamente antidepresive. Cu toate că un pahar de vin roşu e binevenit uneori şi nu face rău nimănui, persoanele care suferă de depresie trebuie să limiteze consumul şi să-l ţină strict sub control şi sub nici o formă să nu apeleze la droguri.

Incearcă să dormi bine!

Depresia merge mână în mână cu problemele de somn. Printre acestea, insomnia este destul de comună în depresie şi pentru mulţi oameni lipsa somnului accentuează simptomele depresive.

Pentru unii, lipsa somnului poate accentua simptomele depresive şi poate determina slăbirea organismului. Nu există o conexiune explicată ştiinţific între depresie şi lipsa somnului, fiecare persoană are nevoi diferite de odihnă, dar experţii recomandă ca cei care suferă de depresie să doarmă suficient de mult şi să respecte un orar de somn bine definit.

Nu te aglomera cu multe taskuri!

Sentimentul de stres şi de copleşire e un simptom comun în depresie. Dacă te lupţi cu depresia, e foarte important să nu-ţi planifici mai multe taskuri decât pot duce. Incearcă să stabileşti câteva importante în fiecare zi şi dacă şi acelea sunt foarte complicate, împarte-le în părţi mai mici care pot fi făcute pas cu pas într-un timp mai lung.

Şi ţine minte: e foarte util să mai temperezi ritmul din când în când sau chiar să te opreşti!. “Poate acum nu poţi lucra la capacitate maximă, de 100%,” spune Raskin, “dar poţi lucra la 75% din capacitatea ta. Tot e o realizare.” Şi tot el adaugă, “dacă într-adevar ţi-e greu să munceşti, trebuie să fii înţelegător cu tine însuţi: ia-ţi o zi liberă sau o pauză mai lungă, orice crezi că te poate ajuta.”

Dacă nu aveţi un bugetul îndeajuns de mare pentru a achiziţiona un scaun profesionist pentru birou, cum de altfel majoritatea dintre noi nu are, nu vă îngrijoraţi pentru că se poate găsi o opţiune viabilă pentru un preţ convenabil. Există câţiva paşi pe care trebuie să-i urmaţi atunci când vă hotărâţi să căutaţi un scaun de birou ieftin: este nevoie doar de timp, răbdare şi o atitudine pozitivă; şi nu uita – eşti pe cale să-ţi asiguri un mediu confortabil la birou toată ziua!

Primul pas spre achiziţionarea unui scaun de birou mai accesibil îl reprezintă cercetarea diferitelor opţiuni disponibile; există mii de tipuri de scaune de birou diferite, dar care este potrivit pentru tine? Multe site-uri unde le puteţi gasi oferă categorii specializate care vă pot ajuta să începeţi căutarea. De asemenea, puteţi să observaţi scaunele de birou care par a fi confortabile atunci când va veţi vizita prietenii,  familia, sau birourile clienţilor şi să comparaţi elementele acestora. Multe scaune sunt sau au copii  care sunt mult mai ieftine, şi diferenţele dintre original şi copie este uneori doar numele de marcă! Va trebui, de asemenea, să vă stabiliţi bugetul şi să începeţi sortarea în funcţie de acesta.

După ce v-aţi stabilit bugetul, este esenţial să se identifice principalele caracteristici ergonomice pe care le doriţi la scaunul dvs de birou. Unele caracteristici pe care aţi putea să le căutaţi sunt înălţimea scaunului, forma şi conturul spătarului de odihnă, tipul de sprijinitor de braţ – daca este mobil sau fix. Alte caracteristici pe care trebuie să le căutaţi sunt funcţiile ergonomice, cum ar fi înălţimea scaunului, înălţimea spătarului, înclinarea genunchiului, sprijinitor de braţ reglabil, gradul de înclinare a spătarului, construcţia sa astfel încât să susţină coloana lombară şi reglaj pentru genunchi.

Trebuie să ţii cont şi de natura  muncii tale: lucrezi la un call center şi stai 12 ore pe  zi pe scaun sau lucrezi 3-4 ore de acasă? Trebuie să ţii cont şi de înălţimea şi greutatea ta – dacă eşti mai mic de înălţime ar fi indicat să optezi pentru un scaun de birou mai mic pentru a se potrivi corpului, sau invers – dacă esti mai înalt va trebui sa optezi pentru un scaun mare şi înalt, care să te susţină. De asemenea scaunul tău va trebui să se încadreze în preferinţa ta de culori şi sa se potrivească perfect cromatic cu mediul în care va fi instalat.

Limitează-ţi selecţia la 5-10 scaune care vor satisface criteriile tale de bază. Compară-le în detaliu pentru a determina care va fi cel mai bun preţ pe care îl vei plăti acordând atenţie la ceea ce oferă, cum ar fi materiale, ajustări, stil şi modalitate de plată. Un scaun cu spătar înalt specific directorilor, cu sprijinitor pentru cap şi mecanism de înclinare a genunchiului poate să depăşească bugetul dvs., în timp ce un scaun ce are mijlocul spatarului confecţionat din plasa va fi mai puţin costisitor, dar, de asemenea, mai puţin durabil in timp. Un scaun de birou confecţionat din vinil sau dintr-un material moale este o bună alternativă la un scaun de piele atunci când preţul este o problema iar aspectul este izbitor de similar şi au aproape aceleaşi condiţii de confort, dacă materialul nu este o problemă pentru tine.

La fel ca şi scaunele din fabrică, există mai multe nuanţe de culori, care sunt mai scumpe decât altele, aşa că, dacă aveţi o restricţie bugetară, optaţi pentru un scaun de fabrică de calitate inferioară, dar care este conceput pentru o utilizare de 40 ore pe săptămână.

Când va trebui să alegeţi una dintre ultimele dvs opţiuni, va trebui să stabiliţi care factori ai design-ului sunt cei mai importanţi pentru dvs. Dacă aveţi probleme cu durerile de spate de la statul pe scaun căutaţi unul cu un spatar mai mare şi sprijinitor pentru cap care vă va susţine mai bine coloana lombară, în defavoarea unui scaun cu un spatar mai mic care nu vă oferă un sprijin total al spatelui.

Dacă achiziţionaţi mai mai multe scaune puteţi crea o combinaţie între categoriile de mai sus pentru a se potrivi diferitelor staturi. Fiecare scaun cumpărat aparţine cumpărătorului şi este destinat să satisfacă nevoile acestuia. Din păcate, nu există nici un scaun universal care să poată satisface nevoile tuturor în totalitate.

Din păcate, mulţi dintre cei care lucrează frecvent în ture de noapte nu realizează importanţa revenirii la un program de lucru normal, atât pentru propria sănătate cât şi pentru psihic şi starea de spirit.

Datorită modificării ritmului biologic şi schimbării obiceiurilor fireşti ( ziua – hrană, noaptea – somn ), organismul va fi dat realment peste cap şi supus stresului şi oboselii,

După ani de cercetări în domeniu, specialiştii au reuşit să dovedească legatura dintre acest program de lucru şi anumite boli, cum ar fi: cele cauzate de scăderea imunităţii, de lipsa vitaminei D, tulburări de memorie, greaţă, dureri abdominale, tulburări de alimentaţie, anxietate, insomnii, cancer, afecţiuni ale inimii, etc.

Lipsit de lumină, de somn odihnitor, angajatul care lucrează în ture de noapte riscă şi accidentarea datorată oboselii, neatenţiei şi lipsei de concentrare şi memorie, îşi pierde pofta de viaţă şi, în timp, se izolează, căpătând un comportament uşor irascibil.

Din aceste cauze, medicii recomandă, pe cât posibil, schimbarea turelor de noapte cu unele de zi sau, atunci când nu este posibil, limitarea acestora.

Totodată, din punct de vedere legal, este bine de ştiut că:

-        persoanele care lucrează în ture de noapte într-un regim dificil vor avea un program ce nu va depăşi 8 ore din 24;

-         tinerilor sub 18 ani nu au li se va permite să lucreze în ture de noapte.

Cei ce lucrează în ture de noapte sunt sfătuiţi să:

-          aibă un program de somn prelungit, în linişte,

-          aibă o alimentaţie echilibrată, dar să evite mesele bogate şi consumul de băuturi înainte de somn,

-          evite consumul de cafea pe timpul nopţii,

-          aibă o activitate fizică moderată, chiar dacă vorbim de simple plimbări sau alergări uşoare,

-          evite zgomotele puternice şi lumina difuză pe timpul lucrului.

Dacă activitatea are loc într-o încapere, aceasta va fi, pe cât posibil, aerisită şi curată.

Şi pentru că sfaturile care încep cu “Nu” sunt  de obicei mai uşor de reţinut, specialistii ne sfătuiesc următoarele:

-         nu încercaţi îndepărtarea unui corp străin din ochi prin frecare. Un fir de praf, particule de fier sau aşchii de lemn, toate acestea pot zgâria globul ocular, provocând leziuni, aşadar ochiul va fi curăţat cu un serveţel sau o batistă curată, uscată.

-         nu încercaţi îndepărtarea unui obiect intrat în ochi, indiferent de mărimea sa. În cazul în care păţiţi un astfel de accident, acoperiţi ochiul cu o batistă curată şi adresaţi-vă imediat celui mai apropiat cadru medical.

-         nu rămâneţi indiferent în momentul în care o persoană are probleme în a respira. Administrarea de oxigen prin metoda “gură la gură” şi resuscitarea manuală pot salva o viaţă dacă au loc la momentul potrivit. Rămas fără oxigen, bolnavul poate deceda sau suferi grave leziuni ale creierului.

-         nu turnaţi apă peste leziunile provocate de arsuri. Nici unguentele sau diferitele plante nu sunt recomandate fără a consulta în prealabil un specialist. Fără să vrem, în astfel de cazuri putem face mai mult rău decât bine,

-         nu ezitaţi în a spăla imediat ochiul în cazul contactului cu o substanţă chimică; se va utiliza apă rece şi curată, iar clătirea va fi prelungită, chiar şi până la 15 minute. Se va apela apoi la o consultaţie de specialitate.

-         nu încercaţi sa “reparaţi” singuri o fractură deschisă. Atunci când osul este ieşit în afară, asupra sa nu trebuie efectuaă nici un fel de presiune fără supravegherea unui medic. În cazul unei fracturi deschise la picior, se va evita mişcarea victimei.

-         nu intraţi în contact cu sange sau alte fluide fără mănuşi de latex sau orice altă protecţie de acest fel. Astfel se evită o posibilă infectare cu o boală contagioasă.

-         nu consumaţi băuturi alcoolice sau cafea dacă lucraţi în mediu cu temperaturi ridicate sau în zilele calde de vară. Pe lângă faptul că deshidratează, acestea pot cauza  atac de cord.

-         nu ezitaţi în a acumula minimul de cunoştinţe privind primul ajutor sau resuscitarea. Acestea sunt informaţii care nu strică nimănui şi pot fi folositoare oricând.